Încheiere
Sfîrşitul iernii-mi cerne iarăși
podoabe scumpe peste lyră
sînt prinprejur cu aur trase
și în arginturi se topesc
par flori de liliac sălbatec
zăpezile ce se prefiră
la poarta raiului se-nalță
un steag de pace românesc
Am fost în munții noştri sacri
cei riuroși și plini de slavă.
și brazii mi-au foşnit de tine
izvoarele te-au îngînat.
sălbăticiunile pădurii
trăind in legea lor grozavă.
și-ntreaga fire, Primăvară
te-au lăudat, te-au lăudat
Şi am cutreierat pe şesuri
și dealuri cu grumaji de bouri
și în adînc de văi sculptate
pe drumuri fără de hotar
și-n tot acest bogat tezaur
pluteau fantasme și ecouri
tot cosmosul eternei patrii
te-aşteaptă, Primăvară, iar!...
vezi mai multe poezii de: Corneliu Vadim Tudor