Trebuie să observăm tot ce-i în jurul nostru întotdeauna,
Elixirul vieții îl vom primi în suflet chiar acuma,
El are splendoarea-n culorile ce-nveselesc firul tău
Și dau pentru fiecare vindecare peste corpul său.
Fiecare culoare de lumină ce apare, e ceva,
Aduce cu ea simbolul pentru a o reprezenta.
Ascunde mereu urâtul și a ta durere,
Producând plăcere și multă mângâiere.
În fiecare culoare: galben, roșu și albastru,
E un simbol energetic ce vine cu un astru,
Ce-ntărește convingerea pentru omenire
Și adună puterea iubirii într-o întrunire.
Ar fi bine ca trecutului dureros să-i spunem: a fost,
Ca viața să continuie pe drumul bun cu rost,
Puterea luminii să vină spre a-ți redresa viața,
Iar norii albi și soarele vor aduce-n tine povața.
Să medităm în soare îmbrăcați în alb,
Primind iubire și căldură-n sufletul tău cald,
Schimbarea culorii-n timp c-o rază curată,
Face ca toată starea de suferință să fie uitată.
vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea