Cuminicătură - Ioan Grigoraș & Liliana Trif
Poezie adăugată de: nutzu

    miercuri, 07 iunie 2017

- Ferbinte-i noaptea cu fustiță scurtă,
Nici nu apuc să-ți descifrez misterul
Că-mi trec în goană fluturii prin burtă,
Nu-i poate dirija cantonierul

Chiar dacă-n miezul nopții o scânteie
Mă cheamă între sâni (precum o pară),
Sunt dulci și tari, mă-nnebunesc femeie
Când o să-i mușc, rău știu că n-o să-mi pară

Că fructele sunt bune cât sunt coapte
Și te îndemnă să le storci în gură,
Eu mă tot plâng că nu-mi ajunge-o noapte,
Să mi te dărui cuminicătură.

- Întunecată-i firea mea, iubite,
Poate-ai s-ajungi să mă-nțelegi vreodată,
În carnea mea sunt temple locuite
De zei păgâni, sub ia mea brodată

Cu raze de argint furate-n luna
Când teii-și spun poveștile sub stele
Doi sâni micuți își întăresc aluna
S-o spargi în dinți. Sub buclele rebele

Până la sânge buzele-mi sunt arse
De așteptări... O dulce cianură
Sărutul tău din verile întoarse
Mi-a fost blestem și cuminecătură.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif



vezi mai multe poezii de: nutzu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.