Ce tristă e-ntre vechii brazi
Privirea ta senină,
Ce tristă e grădina azi,
Deşi de flori e plină!
Ce trist răsare chipul blând
Al dragostelor mele,
Şi ce tristeţe pe pământ,
Deşi-s atâtea stele!
vezi mai multe poezii de: Dan Botta