Iubita mea, nu vii, dar te aștept
până ce-n vie vor muri ciorchinii,
și lebedei, de viscolul luminii,
o să-i înghețe cântecul în piept.
Ascultă, greierii fac legământ
cu întunericul, c-o să revină,
și calea, toamnei, iar o să i-o țină,
când o să-nghețe palele de vânt!
Revino și pe inimă îmi scrie
iubirea, cu vin negru stors din vie!
Chiar de ți-s pașii lovituri de bici,
i-oi îndura, dar du-ți-i până-aici,
deși știu că sărutul o să-ți fie
usturător ca mierea de furnici!
vezi mai multe poezii de: Dan Rotaru
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.