daţi orbului cana cu apă
şi nu-i spuneţi
ştie unde aşteaptă fiinţa însetată
daţi surdului locul aproape de leagăn
aude cel mai bine plânsul pruncului
daţi celui fără braţe voie să zboare
celui fără timp daţi clipa
va şti să facă din ea infinit
daţi însetatului de cunoaştere
timpul să ajungă la al ei ultim capăt
îndrăgostitului dați speranţa
mistuitului de creație spațiul-timp pentru ea
celor singuri aproape
pământului pace și timp de înflorire
eternitate soarelui și naturii
celui care caută al meu cuvânt
daţi fila asta
și spuneți mulțumesc și fericire...
_
Copyright Mariana Fulger
vezi mai multe poezii de: mariana fulger