Descântă-mi, iubito! - Ioan Grigoraș
Poezie adăugată de: nutzu
miercuri, 17 octombrie 2018
Din lacrima verde mi-ajunge un ciob
S-agăţ răsăritul şi-un alt început,
În faţa iubirii sunt ultimul rob
Cu versul din pană abia conceput.
Refugiul tristeţii e-n mine ascuns,
Sub roua privirii stau fulgii de crin,
Mi-e iarnă în suflet, de iarnă-s pătruns
Şi oricare vis mi se pare un chin.
Descântă-mi, iubito, mai fă-mă să dorm,
Sălbatic mă-nchide în ochiul tău drept,
Căci moartă-i doar marea, iubirea-i pe țărm,
Iar valul din tine îmi joacă în piept.
Din volumul Ceremonia Iubirii -
Editura Rovimed Publishers Bacău - 2013
vezi mai multe poezii de: nutzu
Detalii poezie:
- »» Poezie de debut? nu
- »» A mai fost postată pe acest site? nu
- »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
- »» Vrei să fie analizată critic? da
- Distribuie pe:
-
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
mă-nclin, danab...
nutzu (autor)
sâmbătă, 20 octombrie 2018
"Căci moartă-i doar marea, iubirea-i pe țărm,
Iar valul din tine îmi joacă în piept"
..deosebita poezie!
danab
vineri, 19 octombrie 2018
mulțumesc, Anișoara...
nutzu (autor)
joi, 18 octombrie 2018
/Din lacrima verde mi-ajunge un ciob
S-agăţ răsăritul şi-un alt început,/
Foarte frumos.
Anisoara Iordache
miercuri, 17 octombrie 2018