Clipe din trecut - Petru Dincă
Poezie adăugată de: Petru Dincă

    marţi, 09 noiembrie 2021


Pe câmpiile nesfârșite ale amintirii
pasc caprele mele lumină și iarbă,
pasc mai multă lumină și liniște
decât iarbă...

Între cer și pământ
câmpul se pierde departe în zări,
ca o apă albastră și mare;
curg fâșii luminoase
din nori – soarele îmbrățișează pământul -
și iezii se joacă cu visele mele; toată candoarea din lume
este a lor!

Calea ferată alunecă printre flori de păpădie,
pierzându-se încet, în trecut;
fluturii se cațără pe raze
sub cerul senin.

Capră roșie, capră albă, unde sunteți acum?
Prin ce ținuturi de gheață umblați, în căutarea
stelei polare și a mamei de mult apuse,
în ce lumi necunoscute pașteți,
purtând toată copilăria mea între coarnele voastre
încununate cu stele?

Trece peste lume un val metafizic; apele trecutului
învăluie zarea cu umbre reci din ținuturi de
tăcere și somn și urcă spre noi
cu un noian de amintiri; înnegurat... cețos...

Capră roșie, capră albă...
Acolo unde sunteți voi azi,
soarele urcă mereu
spre un orizont infinit.



vezi mai multe poezii de: Petru Dincă




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.