O doamnă din umbră
Ce-mi simte iubirea aprinsă
Se-nvăluie-n firea-mi blândă
De-a tuturor dorinţelor cuprinsă.
Îşi topeşte amorul în suspine
Ce-n total fac cât o viaţă
Prin veşnicia de săruturi
Care topesc şi cruda gheaţă.
Se furişează-n somnul meu
Să-mi răstălmăcească visele
Ducând spre absolut etern
Încât doboară toate abisele.
Cuprinde-n braţe al meu trup
Făr' de accept adânc în noapte
Şi-l umple cu divine sărutări
Răpuse în coruri de şoapte.
Tu doamnă din umbră
Ce mă iubeşti fără păcat
Nu cred că te voi părăsi
În gândul meu de neuitat.
vezi mai multe poezii de: rujoiu mihai
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.