o să îmi găsesc
altă mamă poate
o să mă și depăn strâns
peste trupul ei șubred
inima mea nu
mai supurează
de la o vreme
o acoperă
cel care mi-a scris
ultima scrisoare
e lângă mine cu pasul lui
forfotind lumina mă caută
mi s-a făcut cunoscut adâncul
până la cea din urmă treaptă
umărul meu larg
l-a cunoscut
fricile mele se trezesc
pătrund în camera-mi goală
pieptănându-mi pletele
se ascund
mă tulbură lumina
când îmi vorbește
cataracta din ochiul nopții lăcrimează
... durerile îmi trec peste piept
un soare negru
îmi polenizează
aşteptările
-dragoste fără de moarte-
cerul transpiră
norii se-ndeasă
peisaj zidit
sub mâna lui Dumnezeu
treceau şi se petreceau
de parcă înotau într-o mare de apus
trăgeau cu boabele disperării
razant trupul meu
atinge liniştea unei nopţi
încremenite în obrazul cerului
amintirea unui incert surâs