Mă-mbrățișează infinitul
Când mă privesc în ochii tăi,
Gândul aleargă ca zărghitul
Și inima mi-e vâlvătăi!
Privirea caută zenitul,
Capul mi-e plin de năbădăi,
Lumea îmi zice azi, sucitul,
Iar în urechi am zurgălăi!
Nu fac nimic și sunt ca vântul
Ce umblă lela printre văi…
Doar bătucesc pe drumuri lutul
Și stau la umbră pe sub clăi.
Când noaptea-și cere iar tributul
Aud tot felul de bătăi…
Îmi răscolesc tot așternutul
Și iar visez la ochii tăi!
Mă-mbrățișează infinitul,
Iar vântul bate prin odăi...
Cum să-nțeleagă el, pârlitul,
Ce-i dragostea cu năbădăi!
vezi mai multe poezii de: CTN
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc frumos tuturor de popas și aprecieri!
CTN (autor)
joi, 26 noiembrie 2015
Impecabila constructie! Muzicala , ritmata , plina. Foarte frumoasa.
stomff
luni, 23 noiembrie 2015
Foarte frumoasă , mult mi a plăcut !
Felicitări !
mirimirela
duminică, 22 noiembrie 2015
Curge foarte frumos toata aceasta poezie.
Felicitari!
Mihai_Manolescu
duminică, 22 noiembrie 2015