Mi-e teamă - Dumitru Matcovschi
Adăugat de: Victor Borziac

Mi-e teamă că ziua e rece,
Că struții barbar mă pândesc,
Mi-e teamă că viața se trece
Și n-am dovedit s-o trăiesc.
Mi-e teamă că-i plin de lichele
Pământul Moldovei preasfânt;
De prunci și soție mi-e jele,
Să-i apăr în stare nu sunt.
Scriu versuri, dar ce e din ele?
Să fie o mie de foi
Balade, poeme rebele -
Le-arunc și mă-ntorc la nevoi.
Stau leprele lepre la pândă,
Colea, lângă iaz, la șosea;
Și, iată, o turmă flămândă
Se-aruncă asupra mea.
Strig ”mamă” și iarăși strig ”mamă”,
Dar paște-mă vechi nenoroc,
Și teamă mi-e, teamă mi-e, teamă
Că nu am prieteni deloc.
Mă prinde de haină o fiară
Și alta mă prinde de mâini,
Și-ncepe de-odată să-mi pară
Că lupt cu o haită de câini.
Acesta să-mi fie sfârșitul?
Dar parcă am fost un barbar?
Înfig într-o fiară cuțitul
Și leprele-ndată dispar,
Arunc într-un struț cu o piatră,
L-am nimerit, s-a-ntâmplat,
Și struțul începe să latre
Taman ca un câine turbat.



vezi mai multe poezii de: Dumitru Matcovschi




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.