După ce am să mor,
cenușa strânsă-n urnă
s-o faceți cărămidă.
Ori s-o ascundeți, mai bine, într-o clepsidră.
Să joc un rol omenesc, apoi,
și numărând secundele-n șir,
să vă trec din viață-n moarte
în prea subțire fir...
Să împrăștiați din mine și strămoșii mei
cenușă pe cărare ca semne pentru zei...
Dar ce atâta trudă și vorbă în vânt (asta-i poezia!)...
După ce am să mor, cenușa s-o faceți cărămidă
cu care să vă spargeți a timpului clepsidră.
cândva, în 2017
vezi mai multe poezii de: Georgebrancu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.