Vreau un trup care să-ndure
Și-o inimă care să bată,
Un suflet care să mă fure
Și-o minte care mă mai ceartă.
Te-am întâlnit printr-o-ntâmplare
Și n-am crezut că-l voi iubi
Pe-acel străin care apare
Precum un vis în nopți târzii.
Și ce ți-a mai rămas azi din iubire,
Copil al umbrelor ce-n parte s-au pierdut?
Mai crezi tu oare-n gând și nemurire,
Când inima-ți străină, s-a pierdut.
M-a purtat vântul în furtună
Și fără știre am ajuns
În lumea asta prea nebună
Care în suflet mi-a pătruns.
Străină-ți sunt și-mi ești străină.
Dar eu te caut chiar și-acum.
Aș vrea să știu cine-i de vină,
Că nu ne întâlnim nicicum...
Sunt oameni care te doboară,
Sunt oameni care îți zâmbesc,
Sunt oameni care într-o seară
Distrug ce lunile clădesc.