M-au cedat - nu mai sânt a lor.
Acest nume lăsat să-mi cadă uşor
pe frunte-n biserică - odată cu apa -
Eu n-am să-l mai port de acum;
Să mi-l lase cu vârsta mea fragedă printre
Păpuşi şi Mosoare, de azi înainte
Nimănuia n-am să-l mai spun.
Botezată, fără să ştiu măcar -
De-astădată, conştientă de har -
Mi l-am ales, podoabă supremă,
Prin el - Semiluna s-a Rotunjit -
Arcul Vieţii întreg e-mplinit
Cu o singură, mică Diademă.
E-al doilea meu Rang - eu încoronată
La primul - prea mic - ornam pieptul Tatei -
O pe jumătate inconştientă Regină;
Dar azi - în Picioare - c-un cuvânt Omenesc
Aş putea să-l refuz, aş putea să-l primesc
Şi-am ales - o Coroană.
vezi mai multe poezii de: Emily Dickinson
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.