Etajul al treilea - Vizireanu Daniela
Poezie adăugată de: danielavizireanu

    vineri, 28 aprilie 2017

E o chemare nerostită, ce-mi face ochii să privească pironiți
spre perdelele de mătase prinse într-un dans lasciv cu vântul tomnatic.
Silueta feminină cu rochie alb-gălbuie de nuanța lunii mă privește cu tandrețe lângă ferestrele de la etajul 3.
Rujul ei roșu-trandafiriu mă seduce de fiecare dată.
Sunt ca un porumbel neajutorat când mă ascund la pieptul ei cald.
Sunt nopți prețioase, furate de soarele dimineții,
ce vor deveni peste ani frumoase amintiri cu miros înțepător.
Alături de un înger sunt, într-o cameră năpădită de iubire
și dormim.



vezi mai multe poezii de: danielavizireanu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumos!
Agafia
miercuri, 03 mai 2017