Bocet senin - Eugen Cioclea
Adăugat de: Adina Speranta

În fiecare zi
murim câte puțin.
Abia se ține frunza să nu cadă.
Ne trece tinerețea ca un vin
băut printre prieteni
în livadă.
În fiecare zi uitam câte ceva
sau amăgim prezentul cu-amintirea.
Mi-e dor, ni-i dor, dar parcă-am refuza,
din lașitate ocolim iubirea.
În fiecare zi rămâne câte-un loc
gol printre noi și nu-l mai umple nimeni.
Pasărea Phoenix a căzut în cioc
ori, salamandra, a trecut
prin mine.
În fiecare zi
același hârb murdar
mai cere-un miel și-o faptă de prihană.
Sătui, dar, totuși, vai, ce gust amar
e-n gura mea deschisă
ca o rană.
Vai nouă, vai, ce drum pavat cu gropi
lăsăm în urmă și ne sare-n față,
dar nu, o, nu, o, nu suntem miopi.
Noaptea-i pe ducă. Bună
dimineața!



vezi mai multe poezii de: Eugen Cioclea




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Servus!
N-am informații despre Autor, iubesc, platonic, așternătorul gândurilor lui!

Se-ntâmplă să mai am Carte de Identitate.
narcispurice
marţi, 18 mai 2021