Mai scriu
şi-acum. Apucat.
Bat la ţanc prin dorsala cuantelor.
Le-am cucerit.
Daţi-mi
vreo logică.
Alta.
De altfel moare degeaba
fiinţa
pre-
mergătoare,
ca şi cuvântul acesta, zăpsit în noian,
care rimează-n
singurătate
dogmatic
numai
cu
sine.
vezi mai multe poezii de: Eugen Cioclea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.