Țesutul roșcovului profilat
gol peste azurul somnolent,
zvon de glasuri, șirul trefilat
pe prag, al degetelor de argint,
până ce se-ncleiază, o tropăială
pe digul în topire
și-acum felucca își întoarce zborul
cu vele moarte, resturi în neștire.
Traducere Marian Papahagi
vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale