Un suflu crește, bezna e-n fâșii,
iar umbra ce o lași peste fragila
palisandă se încrețește. Prea târziu
de vrei să fii tu însăți! Din palmier
un șoarec cade, focu-i la fitil,
pe-ale privirii tale gene lungi.
Traducere Marian Papahagi
vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale