Gușterul de se-aruncă
sub marea biciuială
din miriști –
voia când gâlgâie
și se afundă-n saltul
făcut de stâncă –
tunul dat de la amiazi
ca inima-ți mai surd
și cronometrul dacă
pornește și n-aud –
……………………………..
și-apoi? Străfulgerări fugare
zadarnic pot să vă prefacă
′n ceva bogat și straniu. Avea alte tipare.
Traducere Marian Papahagi
vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale