Poeții defuncți dorm liniștiți
sub epitafurile lor
și doar atunci tresar de indignare
când i-amintește un nerod de scrib.
Tot așa e și cu florile azvârlite la gunoi
Dacă din întâmplare cineva le ridică.
Erau pornite toate în drum spre mama lor,
spre nimenea acuma sau spre-un buchet gătit
legat cu o ață sau cu un staniol
e coșulețul de alături, fără măcar bucuria
vreunui copil sau vreunui smintit.
Traducere Florin Chirițescu
vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.