Închina-te la fluvii linistite
în cari se scalda porumbitele;
saluta, surâzând, Troitele
cu brate-n asteptare, înlemnite...
Pe-aracii lor îndreapta Vitele
cazute-n drumul carelor grabite,
arunca-ti salba gloatei oftigite
ca-n anii spulberati Domnitele...
Chemarilor pustii raspunde-le;
fii rasarit de soare-n undele
curgând spre delta Sfântei-Sâmbete.
...Sa lasi în urma ta ca îngerii,
în trecerea prin Valea Plângerii,
în loc de lacremi, flori si zâmbete...
vezi mai multe poezii de: Eusebiu Camilar