1
Din cei patru cătârari
ce-n câmp au plecat,
cel cu catârca gri
e oacheș și-nalt.
2
Din cei patru cătârari
ce se duc la apă,
celui cu catârca gri
Inima mi-e roabă.
3
Din cei patru cătârari
ce se duc la râu,
cel cu catârca gri
de bărbat mi-l știu.
4
De ce cauți focul
sus, pe drum pustiu,
chipul când pare
un tăciune viu?
Traducere Teodor Balș
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca