Cu tot ghipsul
câmpurilor rele,
erai trestie-a iubirii, udă iasomie.
Cu sudul și flacăra
cerurilor rele
rumoare de zăpadă erai în pieptul meu.
Ceruri și câmpuri
legau lanțuri de mâinile mele.
Ceruri și ceruri
rănile trupului meu biciuiau.
Traducere Teodor Balș
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca