Printre fluturii negri
trece-o oacheșă fată
pe lângă un șarpe alb
de ceață.
Pământ de lumină
cer de pământ.
Trece-nlănțuită de tremurul
unui ritm nesfârșit;
de argint are inima
și-n mâna dreaptă-un pumnal.
Seguiriya unde te duci
în ritmul fără sfârșit?
Ce lună o să-ți culeagă
durerea de leandru și var?
Pământ de lumină,
cer de pământ.
Traducere Teodor Balș
vezi mai multe poezii de: Federico Garcia Lorca