Fi autentic! - Caianemus
Poezie adăugată de: Caianemus

    vineri, 21 aprilie 2017

Acum pășesc în lume
Și nu știu ce să vreau
Căci n-am văzut prea multe
Și exemple nu prea am.

Mi-apare o persoană,
Mă bagă intens în seamă,
Știe mereu ce vrea
Și are calea sa.

Mai sunt și alte persoane
Diverse fiecare,
Plăcute-n felul lor
Și tot cu drumul lor.

Acum lumea mă-ntreabă
Ce-mi doresc de la viață,
Ce vreau să devin,
Ce o să fiu?

Căci n-am văzut prea multe
Și nu știu cine sunt,
Cum pot să dau răspunsul
La cum voi fi curând?

Eu zic că vreau să cânt
Și sport mult vreau să fac
Și-n artă să mă pierd
Căci asta-i lumea mea.

Dar lumea „mea” așteaptă
Să zic o imitație,
Nu vrea răspunsul meu
Căci sună a derbedeu.

Cu atenție privesc lumea
Nu pot să nu o uit,
Mi-apare în minte lumea
Și-ncep să o imit.


Frumosul meu dispare
Când nu sunt ce sunt oare,
Imitând tot ce-i în cale,
Mai dându-mă și mare.

Da, lumea este mare,
Diversă-n minți și stare,
Dar asta nu-i o cale
Imitând-o cu ce are.

Să aflu cum sunt eu
Și să devin ce-s eu
Nu este-n lumea mare
Căci sunt o noutate.

Deci lumea cea de-afară
Și ea e unicată,
Iar acum e rândul meu
Să fiu unic și eu.



vezi mai multe poezii de: Caianemus




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.