Baladă prin care Villon cere tuturor iertare - Francois Villon
Adăugat de: Gerra Orivera

La Cartezieni, ca şi la toţi
Călugării, la Devotate,
La pierde vară cu saboţi,
La slugi, cocote-mpestriţate
În rochii strâmte-ncorsetate,
La fantele sfios de moare,
Cu cizmuliţe moi, roşcate,
La toţi le cer smerit iertare.


La fete care sfârc arată
Să-nhaţe muşterii de soi,
La hoţi ce numai certuri cată,
La saltimbanci cu maimuţoi,
La ghiuji, nebuni şi papiţoi
Ce fluieră de ţi-e mirare,
Cu beşici, prapuri, tărăboi,
La toţi le cer smerit iertare.


Dar nu la câini şi trădători
Ce mi-au dat numai coji uscate
De mestecat, din noapte-n zori;
De frica lor mă doare-n spate.
Le-aş da beş, râgâială poate,
Dar nu pot, că nu-s pe picioare.
Dar toate vrajbele-s uitate;
La toţi le cer smerit iertare.


De cinşpe coaste li s-ar frânge,
Mărunt, dar cu barosul mare,
Ori bici cu plumbi, până la sânge:
La toţi le cer smerit iertare.

în româneşte de Dan Dănilă



vezi mai multe poezii de: Francois Villon




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Danab - frumusețea există, explodează în toate formele și manifestările ei! Depinde doar de ochiul și inima noastră să le percepem, să investim în ele, să intrăm pe frecvența lor energetică!... pe frecvența luminii din noi!
Fi binecuvântată! Cu drag
Gerra Orivera
duminică, 13 septembrie 2015


foarte frumoasa si asta..
Gerra...sa ne traiesti!
sa-ti dea Dumnezeu sanatate..ca e mai buna decat toate!
cu pretuire pentru munca ta..cu aleasa pretuire pentru dragostea si daruirea ta fata de tot ce e frumos ....
danab
duminică, 13 septembrie 2015