Cu flori de miozotis m-ai așteptat în larg,
Ți-ai fluturat albastru, steagul la catarg!
Bine te-am regăsit tărâm de minotauri,
Șoptesc zărind în valuri, eroi în păr cu lauri!
Umilă, ți-am călcat țărâna legendară,
Mă bucur să te văd, tot sănătoasă, iară!
Mi-ai luminat, frumoasă și plină de legende,
Copilăria-n care te-am răsfoit prin perne!
În hainele-ți albastre de valuri, stă Icar
Și nimfe albe-ți poartă spre maluri scoici ca dar.
În mrejele antice, legendele stau strânse
Și povestesc, de asculți, de minunate nimfe!
Ieșind din spumă, în plete c-o floare de migdal,
Îmi murmură, Afrodita, secretul lui Dedal.
Iar pașii mei în rugă, m-apropie de tine,
Egee, apă mândră, ce ascunzi, adânc destine!
Elada, tu, frumoaso, din vremile străvechi,
Mă-ncânți cu un sirtaki, șoptindu-mi în urechi!
Olimpul se zărește în zările albastre,
Pe când în ape-și scaldă feciorele din astre!
Și-n văluri calde, noaptea, pășește printre valuri,
Tot încercând, vremelnic, să te unească-n maluri!
Pe anticele trepte, de-acuma în ruină,
Mă-ntâmpini,tu, Eladă, cu miere și cu smirnă,
Iar pașii mei, timizi de-atâta frumusețe,
Se lasă prinși de vrajă și vin să-ți dea binețe
Desculți, printre nisipul de aur și fierbinte,
Ascultă de a ta vrajă ce mi-o strecori în minte!
18.08.2018
vezi mai multe poezii de: ileana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.