Muşchii inimii zguduiţi de o bucurie secretă
Ecluzele memoriei se deschid. Liberă de greutatea vieţii.
Un amant cu multe braţe m-a cuprins
Palmierul meu mi-a vorbit.
Cu un gust mai înalt în gură
Mă abţin de la bucuria simţurilor.
Bea apă din degetele mele Respir în verdele său
Amândoi am navigat din subpâmânt spre iubire.
Acum sau niciodată, spune el
Şi eu îl cer de bărbat în limba morţilor.
vezi mai multe poezii de: Gabriela Melinescu