Mit acustic - Gabriela Melinescu
Adăugat de: Gerra Orivera

Pietrele pe străzi sunt sparte,
stau cu brațele în asurzire
numai sârmele și tablele de șah
își aruncă moleculele-n topire.
Eu cu plumb în casă intru pe ascuns
se-nclină tot tavanul și se suie
peste el cinci monștri de metal
și cu zece ochi cădelnițesc tămâie.
Și fixați în cer își dezvelesc
șirul lung, spirtos de dinți
și când râd mai tare-aruncă peste buze
speriate capete de sfinți.



vezi mai multe poezii de: Gabriela Melinescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.