Liniștită dispare sub poala pădurii
O-ntunecată jivină;
Lin pe colină se curmă vântul de seară,
Curând amuțește tânguirea mierlei,
Iar flautele toamnei
Tac printre trestii.
Cu spini argintii
Gerul se-nfige în noi,
Muribunzi aplecați peste morminte.
Sus albaștri nori se destramă;
Din neagră năruire
Pășiră îngerii Domnului strălucitori.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.