Nimfă du-mă-n bezne grele;
Rujă saltă-n frig pe gard,
Jale înflorește-n pântec cald,
Cruce sângerând spre stele.
Sparte-s gură și minciună
În chilii reci, purpuriu;
Râs sclipind, joc auriu;
Clopot tras ce-abia mai sună.
Nor albastru! Fructe pădureții
Putrede își lasă la pământ
Și se schimbă în mormânt
Spațiul, și-n vis calea vieții.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.