Când la geamuri cad zăpezi,
Lung în seară clopot sună
Și la masă mulți se-adună
Și belșug în casă vezi.
Din mari neguri de poteci
Un drumeț în poartă-apare.
Rana lui de har vigoare
Dulce dă iubirii-ntregi.
O, al omului crunt chin.
Cel cu îngerul la trântă,
Frânt de suferința sfântă,
Mâna-ntinde: pâine, vin!
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl