Răcoarea sumbrilor ani,
Durere și speranță
Ocrotesc ciclopicele stânci,
Munți nelocuiți,
Răsuflare de aur a toamnei,
Nor de seară –
Puritate!
Contemplă din ochi albaștri
Copilăria cristalină;
Sub molizi neguroși
Iubire, spranță,
Când de pe pleoape de foc
Picură rouă în iarba aspră –
Necontenit!
O, puntea de aur acolo
Zdrobindu-se-n zăpada
Prăpastiei!
Împrăștie valea-nnoptată,
Credință, speranță!
Fii salutat, o, cimitir singuratic!
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.