Sufletul nopții – 1-a variantă - Georg Trakl
Adăugat de: Gerra Orivera

Din nou putrezinda pădure primește
Izvorul gângurind,
Tânguire ce răsună cristalin mai departe în negură.

Albastra jivină, din negre păduri cobori taciturn
Sufletul,
Căci noapte era; un izvor, ca ninsoarea, pe trepte de mușchi.

Sânge și vuiet de arme din vremuri uitate
Susură apa în valea cu pini.
Luna lucește mereu în surpate odăi,

Beată de negre înghețuri, larvă de-argint
Peste somnul vânătorului blând aplecată,
Cap părăsit de legendele sale.

O, el atunci își deschide domoalele mâini
Încât să primească lumina,
Suspinând în măreața întunecime.


Traducere Mihail Nemeș



vezi mai multe poezii de: Georg Trakl




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.