În sumbra oglindă a sufletului meu
Sunt imagini de mări niciodată văzute
Și tragic fantasice țări părăsite,
În tulburi albastre zariști pierdute.
Sufletu-mi a zămislit sângeriile ceruri
Aprinse de sorii trosnind în dogoare,
Și-nsuflețitele straniu grădini luminoase,
Aburind de-ncântări sufocant ucigătoare.
Și sumbra fântână a sufletului meu
Creat-a imagini de nopți colosale,
Clocotind de cântări fără nume
Și de eterne suflări stihiale.
Sufletul meu se-nfioară întunecat de-amintiri,
De parcă s-ar regăsi-n orice freamăt –
În nopți și în mări insondabile
Și-n cântări adânci, făr' de-nceput și de capăt.
Traducere Mihail Nemeș
vezi mai multe poezii de: Georg Trakl