O, aur pur! Nu-i plângeți pe avari!
Plăcerea lor e veșnic fără saț,
Căci toate celelalte, mici și mari,
Se prind și-atârnă de-auritul laț.
N-ai să găsești pe masa lor sitari.
La pungă-s tare strânși – nu vă mirați:
Păstrat și ne'nghițit un bob de caș
Se schimbă-ntr-un spectacol uriaș.
(Traducere de Virgil Teodorescu
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron