Țărănci cu-albaștri ochi de vis,
În mâini cu proaspete, vii flori,
Zâmbesc în mândrul Paradis.
Cetăți străvechi, cu turnu-n nori,
Printre-arbori verzi se iscă, sure.
Abrupte stânci, stârnind fiori,
Și-arcade frânte, din pădure
Privesc spre-a viilor comori.
Dar toate te-ar dori stăpână
Cu mine-alături, mână-n mână.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.