Dar cât nu trec de munții fără seamăn,
Nu pot popas să nu fac la Morat,
Câmp ce e cu patriotismul geamăn.
Trofeie-n oase-aici s-au adunat,
Și nu roșesc că-s și eu dintr-un nat
Cu-nvingătorii – căci burgunzii mii
De luptători nici nu și-au îngropat.
Și neavând ci tihnă-ntru vecii,
Toți umbre, azi, pe Stix, se vaită, stafii.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron