Lângă un zid stingher, dar mai stingheră,
Se nalță o columnă întristată,
O rămășiță dintr-o altă eră,
Nenorocită și înspăimântată,
Ca o ființă-n piatră preschimbată
De spaimă – însă conștientă parcă,
Uimit ești de a ei în timp durată
Când falnicul Aventicum cea largă
Domnie ce avu azi de ruini încarcă.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.