Dar asta nu se-ndură, nu se-ndură,
Căci forța și-a simțit-o omenirea;
O, de și-o folosea mai cu măsură,
N-ar fi lovit și-n sine nicăirea,
Uitând chiar și ce-s Mila și Simțirea.
Dar cei ce doar tenebre-au prins să vadă
Și sub jug greu știut-au umilirea,
Nu-s vulturi de pe creste de zăpadă,
Și înșela se pot, vânând greșit o pradă.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.