Ce răni adânci nu lasă cicatrice?
Dar rana inimii-i mai sângerândă!
Urâte urme lasă... Dar aice
Nu-i renunțarea oamenilor blândă.
Stă încă trează ura lor la pândă,
Râvnind a răzbunării clipă iar.
Și iar s-or scutura ei de osândă,
Și pedepsi-vor și ierta-vor chiar.
Dar răzbunarea știm de mult că iartă rar!
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.