Dar cerul nopții-i brusc schimbat... Furtună,
Năpraznică mai ești pe întuneric!
Ah, mă vrăjesc ca negrii ochi de brunâ.
Străfulgerările arzând feeric!
Cad trăznete cu bubuit isteric
Din stânci în stânci, din norii toți – și-o limbă
Au munții, glasul crunt când și-l desferic,
Căci Munții Jura și cu Alpii schimbă
Răspunsuri între ei cât fulgere-i înnimbă.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.