Prieteni el și-afla pe-un munte dur,
Și casă – pe val înalt de-ocean;
Spre clime dulci, sub pure bolți de-azur
Îl îndemna al i
nimii alean.
Erau plăcuta lui societate;
Citea din cartea Firii cu elan,
Cât nu din cărți, simțind vorbi că poate
Cu cerul oglindit în lacuri prea curate.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.