Sta ca un caldeean privind la stele
De zămislea făpturi pe crugul lor
Mai luminoase încă decât ele,
Uitând de patimi pământești, de dor.
O, gându-l fericea-n astralul zbor,
Dar lutul trupului scânteia vie
Ce-n el sta-nchisă – foc nemuritor –
O-mpiedica să zboare spre Tărie,
Vrând în cătușa lui s-o țină pe vecie
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron