Nebuni naște, ce nasc nebuni semeți,
Regi, creatori de secte și sisteme,
Războinici, politicieni, poeți,
Sofiști – că-n piept neliniștea când geme,
Ei, tâmpi, prostesc pe alții lungă vreme,
Și-s pe degeaba pizmuiți de-o lume,
Căci un infern li-e soarta, de blesteme.
O, sufletul de le-ar citi, anume,
Mulți n-ar vrea străluciri, nici tronuri, nici renume!
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.