Precum, și-n mii de cioburi țăndurită
Oglinda se repetă și-ți arată
Imaginea dintâi, dar înmiită –
La fel și-n inima crunt sfâșiată
E fice durere repetată.
E calmă, rece, sau c-așa-i se minte,
De chinul insomniei turburată;
Se vestejește tânără, fierbinte,
Și pentru jalea ei pe lume nu-s cuvinte.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.