Dar îndurat-ai cu filozofie
Neînvățată vitregul destin;
De-i asta-nțelepciune ori mândrie,
E pentru dușman fiere și venin.
Văzând cum ale urii hoarde vin,
De groaza ta-n cădere joc să-și bată,
Tu le-ai întâmpinat zâmbind senin,
Și răsfățatul Sorții de-altădată
Tot dârz le înfrunta urgia blestemată.
Traducere Aurel Covaci
vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.