Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXVII - George Gordon Byron
Adăugat de: Gerra Orivera

Dar liniște! Din hău aud o larmă
Un murmur surd, un murmur de departe,
Cum iscă un popor la ceas de-alarmă,
Atunci când Soarta l-a rănit de moarte.
Pământul geme și-n genuni iar sparte
Fantome noi apar... Una-i regină,
Coroană chiar de nu mai stă să poarte.
Frumoasă, pală, de tristețe plină,
În van la sânul ei un pruncușor alină.




Traducere Aurel Covaci



vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.